Apocalipsa Sfântului Ioan Teologul

Capitolul 19

1. După acestea, am auzit, în cer, ca un glas puternic de mulțime multă zicând: Aliluia! Mântuirea și slava și puterea sunt ale Dumnezeului nostru!
2. Pentru că adevărate și drepte sunt judecățile Lui! Pentru că a judecat pe desfrânata cea mare, care a stricat pământul cu desfrânarea ei, și a răzbunat sângele robilor Săi, din mâna ei!
3. Și a doua oară au zis: Aliluia! Și fumul focului în care arde ea se ridică în vecii vecilor.
4. Iar cei douăzeci și patru de bătrâni și cele patru ființe au căzut și s-au închinat lui Dumnezeu, Cel ce șade pe tron, zicând: Amin! Aliluia!
5. Și un glas a ieșit din tron, zicând: Lăudați pe Dumnezeul nostru toate slugile Lui, cei ce vă temeți de El, mici și mari.
6. Și am auzit ca un glas de mulțime multă și ca un vuiet de ape multe și ca un bubuit de tunete puternice, zicând: Aliluia! pentru că Domnul Dumnezeul nostru, Atotțiitorul, împărățește.
7. Să ne bucurăm și să ne veselim și să-I dăm slavă, căci a venit nunta Mielului și mireasa Lui s-a pregătit,
8. Și i s-a dat ei să se înveșmânteze cu vison curat, luminos, căci visonul sunt faptele cele drepte ale sfinților.
9. Și mi-a zis: Scrie: Fericiți cei chemați la cina nunții Mielului! Și mi-a zis: Acestea sunt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu.
10. Și am căzut înaintea picioarelor lui, ca să mă închin lui. Și el mi-a zis: Vezi să nu faci aceasta! Sunt împreună-slujitor cu tine și cu frații tăi, care au mărturia lui Iisus. Lui Dumnezeu închină-te, căci mărturia lui Iisus este duhul proorociei.